luni, 31 august 2015

Asta înseamnă să fii… elev creştin!

Lung somn am mai dormit, dragii mei, dar acum, că aproape m-am trezit, bine ne-am regăsit! Calendaristic vorbind, astăzi este ultima zi de vară. Mamă, şi ce vară mi-au oferit tinerii! Taberele pline de veselie organizate de Fraţii Oblaţi ai Mariei Imaculate de la Mărăcineni (Ag), remarcabila Întâlnire Naţională a Tineretului Catolic de la Cluj-Napoca, apoi visul copilăriei mele împlinit în tabăra Cercetaşilor Români Uniţi, întâlnirile de neuitat cu nepoţii şi cu toţi ceilalţi tineri prieteni etc. etc. Dar nici toamna aceasta nu se lasă mai prejos, aşa ne-am promis şi aşa va fi! Însă, despre evenimentele toamnei şi despre roadele care sperăm că s-au copt în vara ce se încheie, vom scrie cu altă ocazie, după cum şi Ecclesiastul ne spune că: „Pentru toate există o vreme şi un timp pentru toate cele plăcute sub ceruri”. Aşadar, toate la vremea lor. Acum trebuie să ne pregătim de începutul noului an şcolar, deci vom vorbi despre ce înseamnă să fii elev creştin.

Ştiu, bunii mei prieteni, că nu toţi veţi reuşi să vă înnoiţi rechizitele sau vestimentaţia în aceste zile care au mai rămas până la debutul anului şcolar. Şi nici nu trebuie să faceţi o tragedie din asta, deoarece aţi învăţat la INTC că voi sunteţi ceea ce purtaţi în voi şi nu ceea ce purtaţi pe voi. Şi mai am convingerea că nici să folosiţi aceleaşi pixuri pe care le-aţi mai folosit nu va fi o problemă. Ştim cu toţii că la examenele scrise un stilou nou nu poate ajuta cu nimic la mărirea notei. Dar ceva tot va trebui să reînnoiţi înainte de primul clopoţel al toamnei, iar acel ceva poate fi reînnoit fără nici un efort financiar. Ia, ghiciţi la ce mă refer!

La sufletele voastre! Deoarece, cu mult mai important decât reînnoirea garderobei, este să începem şcoala - ca orice alte lucruri importante din vieţile noastre - împăcaţi cu Dumnezeu şi cu toţi cei din jurul nostru. Mai ştiu şi că nu aţi comis greşeli majore în această vacanţă, că doar am petrecut-o împreună, în mare parte, nu? Însă, la fel de bine ştiu că nici chiar imaculaţi nu am fost. Aşadar, înainte de a ne îndrepta către băncile şcolilor, ar trebui să dăm un prim examen, cel de conştiinţă…

Iată şi câteva întrebări care ar putea să ne ajute în acest sens! De cât timp nu ne-am spovedit? Cât de mult ne-am rugat în vacanţă? Ne-am îndoit de puterea sau chiar de existenţa lui Dumnezeu? Am încercat să ieşim în evidenţă purtând diverse accesorii vestimentare? Credem în talismane? Am fost leneşi? Am înjurat sau i-am ironizat pe cei din jur? În câte duminici şi sărbători nu am participat la Sfânta Liturghie? I-am supărat pe părinţi? Dar pe superiori? Am respectat mediul înconjurător? Iubim animalele? Dar pe toţi oamenii? Am urât sau urâm pe cineva? Am consumat alcool, tutun sau droguri? Am încălcat porunca a şaptea („să nu fii desfrânat”)? Am furat sau am înşelat pe cineva? Am pierdut mult timp în faţa smartphone-ului, tabletei sau computerului? Ce fel de site-uri am accesat? Am minţit? Am barfit sau am judecat alte persoane? Am râs de slăbiciunile celorlalţi? Am provocat conflicte sau am scandalizat pe cineva cu comportamentul nostru? Am fost invidioşi sau egoişti? Ce progrese am făcut de la ultima spovadă?

Închei şirul acestor întrebări aici, desigur, fără a avea pretenţia că am epuizat toate posibilele greşeli ale tinerilor. Sper să vă fie de folos şi, totodată, mai sper că înşirând lista de mai sus nu v-am dat idei (mă refer la anecdota cu tânărul care, fiind întrebat la spovadă dacă a furat bani din portofelul părinţilor, a răspuns: „Nu, părinte, dar mi-aţi dat o idee”). În concluzie - şi parafrazând ultimele tendinţe internaute -, să treci prin baia spirituală a spovezii, înainte de începutul şcolii…, asta înseamnă să fii elev creştin!


Foto: Întâlnirea Naţională a Tineretului Catolic, Cluj-Napoca

3 comentarii:

  1. Atunci să fim niște elevi creștini buni !

    RăspundețiȘtergere
  2. Sorry father, dar trebuie sa adaug ceva. Nu doar spovada ne face crestini. Ne putem spovedi de 'nshpe mii de ori pt. ca asa e bine, crestin sau ca ne-a spus mama sau popa. Dar, daca facem spovada doar ca sa fim curati sau sa ne facem datoria de crestin eu nu cred ca ne ajuta la nimic. Pot sa spun din proprie experienta ca am practicat acest mod si ori de cate ori ma spovedeam peste o saptamana veneam iar cu acelasi pachet de pacate … neajutorata.
    Importanta este spovada sincera care porneste din interiorul nostru, adica o adevarata parere de rau si dorinta de indreptare, cand vezi ca viata pe care o duci chiar nu corespunde cu cea a unui adevarat crestin si vrei cu adevarat sa schimb modul de viata, nu doar sa te cureti la suprafata … Dar si mai important este pasul urmator spovezii: Sf. Impartasanie, cum o numim, in care sa credem si sa constientizam ca este prezent insusi Isus pe care il primim. Il primim pe Isus in inima noastra, il acceptam ca Domnul si Dumnezeul nostru. Isus de mult asteapta langa poarta inimii noastre, asteapta sa Ii dam voie sa intre si sa fie El cel care ne ajuta sa fim cu adevarat crestini. Fara El nu putem face nimic, fara El iar vom cadea in ispita … Iar invocarea Spiritului Sfant ne da ajuta sa intelegem voia Domnului si sa alegem calea cea buna in viata.
    E ca si cum gospodinele sterilizeaza borcanele (asta fiind spovada), dar nu le sterilizeaza doar ca sa isi umple dulapul de borcane sterile, ci le sterilizeaza ca sa le umple cu ceva (cu prezenta lui Isus) si apoi le sigileaza cu capacul (care e Spiritul Sfant) pt. a fi ferite de bacteriile din jur.
    Pacatele noastre Isus le-a luat asupra Lui acum 2015 ani, pe toate, pt. ca ne iubeste si vrea sa fim cu El FOREVER. Ceea ce asteapta El acum de la noi e doar sa ne para rau pt. greselile facute, sa-I cererem personal iertare, sa marturisim preotului si sa Il chemam in viata noastra. Cu El alaturi nu vom fii singuri, vom avea mai multa incredere ca vom reusi in examenele vietii si bineinteles constienti fiind de prezenta Lui multe lucruri care Lui nu-I sunt pe plac nu le vom face.
    Deci nu sariti sa faceti lista de pacate, sa mergeti imediat la spovada si apoi sa va impartasiti si sunteti DONE, pregatiti sa incepeti scoala, si toate vor merge bine. Ganditi-va! Fiecare pas pe care il faceti necesita seriozitate si doar cu ajutorul lui Dumnezeu, pe Care Il lasati sa va conduca viata, puteti muta muntii. Cu credinta inainte!
    Nu uitati ca Dumnezeu ajuta, dar nu pune in plasa (cum se spune) … deci asta nu inseamna ca nu mai trebuie sa invatam, ca doar ajuta Dumnezeu si vom trece cumva examenul.
    Pe langa invatatura de la scoala nu uitati sa cititi din Biblie, macar un capitol pe zi, ca sa stiti cum trebuie sa se comporte un crestin … in Noul Testament in special, dar si in Vechiul Testament Dumnezeu ne arata foarte clar ce se intampla cu cei care traiesc cu Dumnezeu.
    “Cunoaste pe Dumnezeu si Ii slujeste din toata inima si din tot sufletul, caci Domnul cerceteaza toate inimile si cunoaste toata miscarea gandurilor. De Il vei cauta pe El, Il vei gasi, de Il vei parasi, si El te va parasi”. (I Par. 28, 9).
    Sa nu folosim Sf. Taine ca si talismane. Viata de crestin este a trai in permanent cu Dumnezeu din toate punctele de vedere.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumim pentru osteneala de a completa cu pertinenţă postarea de mai sus, hmmm..., Delia, cred!

      Ștergere

Eşti liber o clipă?... Atunci scrie şi tu ceva, însă nu orice!