Sfinţilor Grigorie Decapolitul şi Ioan de Capistrano rugaţi-vă pentru noi!

Printre diverşii istorici italieni care au studiat viaţa Sfântului Ioan de Capistrano (sărbătorit astăzi de Biserica Apuseana), se zvoneşte că trupul sfântului s-ar afla, ghiciţi unde, tocmai în biserica Mănăstirii Bistriţa din judeţul Vâlcea (aceeaşi mănăstire în care au fost „găzduite” măicuţele greco-catolice după fatidicul an 1948). Sfântul Ioan s-a născut în Capestrano, un sat din Abruzzi (Italia). Din tumultoasa-i viaţă de călugăr franciscan, amintesc doar aportul pe care Ioan l-a avut în bătălia de la Belgrad (1456), atunci când Ioan Huniade (adică de Hunedoara) i-a respins pe turci.

Dar să revin la zvonul auzit din gura unui preot italian preocupat de această temă. Îmi povestea că un grup de istorici şi de teologi italieni ar fi pornit să caute trupul franciscanului luptător de la Belgrad. Şi în urma cercetărilor amănunţite, aceştia s-au bucurat să-l descopere pe sfântul din Capestrano tocmai în biserica mănăstirii despre care vorbeam anterior! Se pare că negustorul care a vândut moaştele banului Barbu Craiovescu, a ascuns voit identitatea acestora. Desigur că reprezentanţii Episcopiei Râmnicului - pe atunci - au respins dovezile aduse de italieni, susţinând una şi bună că trupul cu pricina nu este al lui Ioan de Capistrano, ci al lui… Grigorie Decapolitul, cel sărbătorit de biserica ortodoxă din România la 20 noiembrie, pare-mi-se!

Buuun, acestea fiind spuse ce era de făcut? Italienii au propus atunci datarea rămăşiţelor pământeşti din racla ce se află expusă în biserică prin utilizarea metodei cu radiocarbon sau Carbon-14. Şi dacă ţinem cont de faptul că Sfântul Grigore a trecut la cele veşnice în secolul al IX-lea, iar Sfântul Ioan în secolul al XV-lea, propunerea cercetătorilor era, evident, una justificată. Răspunsul primit de la reprezentanţii BOR a fost, desigur, unul negativ. Sau altfel spus: ce mai contează ale cui sunt moaştele din racla de argint aurit de la Bistriţa (vezi foto), atâta timp cât poporul găseşte acolo ascultarea rugăminţilor fierbinţi?

NB: Celor care, în urma lecturii afirmaţiilor de mai sus, li s-a urcat sângele în cap, le reamintesc că până una-alta vorbim doar despre o ipoteză sau despre un zvon pe care am vrut să-l împărtăşesc şi preaiubiţilor mei cititori. La confirmare, vom reveni cu detalii.

ADDENDA: „Însăşi posteritatea devoţională ulterioară conferită Sf. Ioan Capistrano, însufleţitorul spiritual al lui Ioan de Huniade, reticent până la violenţă faţă de activitatea episcopului Ioan de Caffa, dar care nu a tulburat prea mult echilibrul religios al nobilimii române din Haţeg, avea să-i joace feste acestui discipol al Sf. Francisc: conform unor cercetări începute la sfârşitul secolului trecut şi continuate în timpul primului război mondial, relicvele atribuite Sf. Grigorie Decapolitul, venerate la Mănăstirea Bistriţa (Oltenia), achiziţionate de Barbu Craiovescu după 1517 din Serbia, ar fi, de fapt, ale Capistranului.”

Sursa: Caietele OBSS I - Probabil că nota 13 de subsol de la pagina 23 ar putea să facă puţină lumină în chestiunea noastră de mai sus (S. Damian, F. De Marchis, San Giovanni da Capestrano, 1386-1456. Il mistero delle sue reliquie, “Vita Minorum”, Padova). Voi încerca să dau de ea, apoi voi reveni. 

http://prioratulromanobss.files.wordpress.com/2012/10/obss-i.pdf.

ADDENDA 2: Îi mulţumesc prietenului Dorin pentru: 
http://adevarul.ro/cultura/carti/o-enigma-istorica-sfantul-manastirea-bistritas-1_50fc5f4151543977a98511be/index.html