Floare de Colţ

Floare de Colţ, Floare de Colţ,

Să duci sărutul meu iubitei, dacă vrei şi poţi;

Să îi şopteşti că o iubesc mai mult decât chiar viaţa mea,

Dar şi că lângă ea să stau, tot restul zilelor aş vrea!

Spune-i că pe petale-ţi eu buzele mi-am pus,

Că-n timpul când ea e departe, sufăr nespus,

Că aş vrea fruntea să-mi mângâie cu buzele ei dulci

Şi că-mi doresc, în noapte, să-mi tulbure visele-adânci.

Pentru osteneală, Nobleţe Albă, eu îţi mulţumesc,

Dar nu vreau să închei, vreau încă să-ţi cerşesc

Să-i mai şopteşti, floare-ocrotită, dacă vrei şi dacă poţi,

Că am aflat – ea e Prinţesa voastră… a florilor de colţ!