Dumnezeu dă, dar noi ce facem?

Astăzi, când la Dumnezeiasca Liturghie am fost doar jumătate dintre cei de duminica trecută, a fost destul de diferit. Stânjenitor chiar. Oare cum va fi atunci când nimeni nu va mai putea participa la ceremoniile religioase?... Vom vedea, se pare că Dumnezeu vrea să ne descopere și această inedită situație. Evident, nu am fost hirotonit pentru a sluji cu biserica goală și nici nu mi-am putut închipui o astfel de situație, dar dacă e musai, o voi face cu toți frații și cu toate surorile comunității noastre în inimă. Știu că și ei mi se vor alătura, de acasă sau de la serviciu și nu din market sau din cinema. “Dacă ar fi să ne întrebăm pentru ce există preotul, atunci ar trebui să răspundem: pentru Euharistie!” – îmi spunea PF Cardinal Lucian în fericita zi a hirotonirii mele. Așadar, lucrul cu adevărat important și demn de reținut și consolant este următorul: cât timp preoții vor fi preoți, Sfintele Liturghii și rugăciunile nu se vor opri, ba dimpotrivă, vor fi celebrate zilnic, cu și mai mare fervoare! Și nu doar la Râmnic, ci și în țară, și în toată lumea, independent de poziția cârtitorilor. Desigur, înainte de a ne împreuna mâinile pentru rugăciune, le vom spăla, bine, bine, cu săpun, măcar vreo 20 de secunde.

Să ne amintim în aceste momente de cumpănă și de cuvintele Sfântului Pavel care ne îndeamnă să însuflețim și mai mult harul lui Dumnezeu pe care l-am primit, pentru că Dumnezeu nu ne-a dat duhul fricii, spune apostolul, ci pe cel al puterii şi al dragostei şi al înţelepciunii (2 Timotei 1, 6-7). Încredințați, așadar, de cuvintele Sfintei Scripturi, să fim puternici și să nu-l ispitim pe Dumnezeu cerându-i să ne facă ceea ce noi înșine am putea face. Spre exemplu, dacă ne știm vulnerabili în fața noului virus, am putea să evităm spațiile aglomerate singuri, fără să cerem vreun ajutor divin în acest sens. Iar despre spiritul iubirii, ce să vă spun... Ar trebui să-l scoatem mai des de la naftalină. Și am fi avut ocazia chiar zilele trecute, atunci când s-a cerut închiderea granițelor în fața celor care își căutau refugiu acasă. Ce ticăloșie! Nu în vremuri de încercare ar trebui să fim altruiști? Iar cu spiritul înțelepciunii ce-am făcut? Nu ni s-a dat ca să luăm bun de mâncat tot ce ne pică în cioc. Deși nu ne-am gândi, vom răspunde la drepta judecată și pentru fiecare știre falsă pe care am crezut-o deși părea de necrezut, dar mai ales pentru acele știri pe care le-am distribuit fără să le fi verificat veridicitatea.

“Fericit este omul care rabdă ispita, căci, dupa ce a fost gasit bun, va primi cununa vieții pe care a făgăduit-o Dumnezeu celor ce-l iubesc.” – Iacov 1, 12.