Răvaş către struţo-cămile (popii-politicieni)

Caricatură realizată de Vali Ivan

Am spus-o şi cu altă ocazie - mai voalat, ce-i drept - că popii care fac politică îmi întorc stomacul pe dos. Nu amintesc decât de prelaţii transformaţi în agenţi electorali sau de e-mailurile primite de la „confraţi”, în campaniile electorale şi nu numai. „Votaţi-l pe Ponta că a venit la consacrarea bisericii noastre din Bistriţa!” „Ba nu, pe Iohannis că e minoritar şi că are soţie greco-catolică!” „Ba nu, fraţilor, pe Macovei, că ea însăşi e greco-catolică!”… M-aţi exasperat cu partizanatul vostru politic şi problema e că tot continuaţi să o faceţi!

Îmi veţi spune că e de datoria sfinţiilor voastre să vă implicaţi şi în viaţa politică a cetăţii şi că nu vă puteţi lăsa „oile” manipulate de alţii, că doar voi aveţi acest drept. Păi, da, se pare că aşa şi e de la Constantin cel Mare şi (poate şi) Sfânt. Că doar de la el a început Statul să îşi bage coada în treburile Bisericii… Dar nici Biserica nu i-a rămas datoare Statului, păi, nu? Că ori de câte ori are prilejul, îşi bagă şi ea coada. Şi ea pe-o parte şi dracu pe alta, şi dă-i, şi luptă, nenicule, să vezi care şi-o bagă mai mult!

Şi apoi stăm să ne minunăm de unde vine acest curent anti-clerical, ba chiar anti-ecleziastic, care a cuprins creştinătatea europeană. Tocmai de la repulsia provocată celor care se aşteptau la un alt tip de predică din partea Bisericii ai cărei exponenţi sunteţi chiar sfinţiile voastre, agenţii electorali. Ia, să ne spuneţi, preacucernicilor, când vă mai daţi cu părerea despre politică şi partide, câte guverne a răsturnat Isus? Sau când a predicat El despre schimbarea guvernatorului Pilat? Sau când s-a metamorfozat Mântuitorul într-un lider politic? Că poate citim noi o altă Biblie şi de-aia nu ne prindem…

Dar, ia stai, băi, Ostropele, niţeluş - îmi veţi răspunde -, că parcă şi tu ţi-ai exprimat pe undeva convingerile utopico-monarhiste! Aşa e, dar nu îmi amintesc să se fi organizat vreodată, în scumpa noastră Patrie, alegeri regaliste. Aşadar, nu pot fi acuzat că am participat activ – şi nici măcar pasiv! – în vreo campanie electorală. Şi încă ceva, una e să îţi exprimi convingerile politice şi cu totul alta este să le predici, băi, nene! Drept urmare, vă promit, preaiubiţii mei confraţi, că vă voi face publice toate e-mailurile pe care mi le veţi mai trimite pentru susţinerea vreunui sau altui partid sau om politic; am zis!

Şi pentru că se simte strident nevoia să ne descreţim puţin frunţile, voi încheia cu o anecdotă a părintelui Anthony de Mello:

„Un rege a visat că a văzut un alt rege în paradis şi un preot în iad. S-a întrebat uimit cum de este posibil aşa ceva. O Voce din cer i-a răspuns: Regele se află în paradis deoarece i-a respectat pe preoţi, iar preotul se află în iad deoarece a făcut compromisuri cu regii.”