„Mamaie, cu cine votezi?” / „Cu vecinii, mamă!”

- Ia, spune-mi, mamaie, te dusăşi la vot?

- Da, mamaie, fusăi. Păi, cum să nu mă duc, bineînţălăs că fusăi!

- Şi pusăşi ştampila pe toţi, aşa cum am stabilit?

- Nu mamă, pusăi p-ăsta, cum îi zâce, p-al primarului…, p-ăsta dă ne-a dat pachete cu poza lui.

- Păi, cum aşa? Nu ţi-am zis eu să-i votezi pe toţi, ca să nu se supere niciunul?

- Ai zâs, mamă, da’ intră copilu’ lu’ Strâmbu după mine şi stătu acolo până pusăi ştampila, că cică io nu mai aud şi ca să mă ajute el. Şi mi-au zâs şi oamenii că dacă-o ieşi ăla preşedinte, ne face drumu’ dân Căţăt până-n Ghiocioaia.

- Mamaie, ai de grijă, că mă supăraşi! Peste două săptămâni, să stai acasă, să nu te mai duci nicăieri, că dacă nu… nu mai trecem pă la mata!

- Bine, mă, mamaie, nu mă mai duc... Da nu te supăra, că ori cu votu’ meu, ori fără el, tot aia e… Şi poate ne mai dă şi nouă vrun kil dă zacăr sau dă al’ceva.

- Ia, fii mata atentă: dacă îţi dau ăştia un kil dă zahăr, ca să te duci, eu îţi dau zece, ca să stai acasă şi să nu mai votezi cu toţi escrocii! Ce zici, facem afacerea?

- Bine, mamă, o facem. Da’ când mai veniţi, să îmi aduceţi şi mie baterii pentru aparatul dă urechi, că nu mai am şi e rău, mamă, să nu auzi!

După două săptămâni…

- Săru’mâna, mamaie, ce faci?

- Ce să fac mamaie, cu bătrâneţile şi cu boala.

- Hai, să îţi dau bateriile şi medicamentele pentru luna următoare!

- Ce bine că mi le luarăţi, mamă, să trăiţi! Hai, că şi io tăiai doi pui, unu’ îl băgai în cuptoru’ dân curte ca să-l mâncăm acu’ şi unu’ ca să îl luaţi la voi.

- Dar nu fusăşi la vot, aşa cum ne-am înţeles, nu?

- Nu, mamaie, nu fusăi.

- Bravo, mamaie! Păi, şi nu e mai bine aşa?

- Nu ştiu dacă e mai bine, că io nu fusăi, da’ îi detei buletinu’ lu’ Lisandru dî la vale, că mi-l ceru dă dimineaţă.

- Păi, cum adică îi dăduşi buletinul, mamaie!?!

- Zâsă că mi-l ceru primaru’, că să i-l dau dacă vrem să ne facă şi nouă drumu’ până în Ghiocioaia, că ne e greu iarna, mamă.

- Mamaie, văd că una vorbim şi alta facem! Păi, nu am avut noi o înţelegere? Ce-ţi trebui să-i dai buletinul ăstuia?

- Am avut, mamă, da’ să nu te năcăjeşti pă mine, că voi veniţi şi, după aia, mă lăsaţi sângură. Şi io tot cu vecinii rămâi ca să mă ajute când oi avea nevoie dă ceva… Şi zâsăi să nu îi supăr…