Cum se calculează DATA PAȘTELUI?
Conciliul de la Niceea din 325 a stabilit ca Paștele să fie celebrat întotdeauna duminica, așadar să nu aibă dată fixă. Conform tradiției alexandrine, Duminica Paștelui trebuie să fie PRIMA DUMINICĂ, după LUNA PLINĂ, după ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ.
Să luăm exemplul de anul acesta:
- echinocțiul - 20 martie;
- prima lună plină după echinocțiu sau luna pascală - 2 aprilie;
- prima duminică după luna plină pascală - 5 aprilie.
Și de ce se bisericile bizantine (greco-catolice și ortodoxe) celebrează Paștele pe 12 și nu pe 5 aprilie, la fel ca biserica romano-catolică și cele protestante?
Pentru că tradiția bizantină încă mai respectă un canon stabilit tot la Niceea care spune că dacă Paștele creștin se suprapune cu cel evreiesc, Duminica Învierii să fie celebrată cu o săptămână mai târziu. Și cum sărbătoarea Paștelui evreiesc din 2026 se desfășoară între 2-9 aprilie, Paștele bizantin se amână până pe 12 aprilie.
Dar de ce există DOUĂ DATE ALE PAȘTELUI, de obicei?
Pentru că există DOUĂ CALENDARE după care se calculează pascalia (adică sistemul de calculare a datei Paștelui creștin): gregorian-nou-îndreptat și iulian-vechi-neîndreptat. Diferența dintre aceste două calendare a ajuns în zilele noastre la 13 zile. Asta înseamnă că avem și DOUĂ ECHINOCȚII: unul îndreptat d.p.d.v. astronomic, pe 20 martie, altul neîndreptat, cu 13 zile mai târziu, deci pe 2 aprilie.
Atunci când luna plină așteaptă să treacă ambele echinocții - așadar atunci când avem aceeași lună pascală în cazul ambelor calendare -, data Paștelui coincide. De pildă, în 2028. Dar atunci când avem câte o primă lună pascală după fiecare echinocțiu, cele două duminici ale Paștelui creștin pot fi despărțite chiar și de cinci săptămâni, așa cum se va întâmpla anul viitor.
În ceea ce priveşte BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA, GRECO-CATOLICĂ - știam eu că aveți această nedumerire! -, ea şi-a luat un angajament la Sfânta Unire din 1700: să respecte tradiţiile răsăritene, deci inclusiv pe cele legate de data Paştelui. În plus, Conciliul II Vatican prevede în Decretul Orientalium Ecclesiarum:
"Până când toţi creştinii vor ajunge la acordul dorit cu privire la fixarea unei singure zile pentru celebrarea comună a sărbătorii Paştilor, între timp, pentru a promova unitatea dintre creştinii aflaţi în aceeaşi regiune sau naţiune, li se acordă patriarhilor sau autorităţilor bisericeşti supreme dreptul de a conveni asupra zilei de Paşti (...) cu consimţământul unanim şi cu consultarea tuturor celor interesaţi".
